Căutare

luni, 28 noiembrie 2016

Printre degete lungi

Curg albastru pe braţe nevăzute , curg în gesturi

de la un vârf la celălalt prin ecoul sunetelor la

întâmplare . În strigăte lungi ascult vântul cum

aşează numele meu pe pământ , din verde mă

strigă . Din întâmplare voi deschide un ochi 

sau un zâmbet , sălbatice mătăsuri se aştern 

peste timp . Mă hrănesc cu umbra stelelor şi cu

trupul ce-a mai rămas din soare . Între răsuflări

întretăiate mototolesc sub frunte profunzimea

aerului tăios desenat pe retina tainei . Încinse 

pete pe cristalul umbrei mă îmbie cu alb într-o

tăcere cât îmbrăţişarea .