Și m-am văzut în ochii dimineții.

Spirală pe trupul gol s-a încolăcit lumina dimineții.

Ochii au înghițit-o până la durere.O taină neînțeleasă

caut în lumină,doar un pas și pășesc în misterul zilei.

Orizontul rămâne o depărtare învelită într-o tăcere

rostită de rostogolirea timpului.Am stat în nordul

nopții cu visele înecate sub pleoape,acum vreau

să stau la umbra teiului sub raza de soare lăsată

de frunze.Un glas necunoscut ascuns în plin mister

mă cheamă să pătrund taina luminii.Mi se deschid 

imagini în pașii timpului dincolo de curcubeu.

Pătrund în acceptare și las cunoașterea să facă

pași prin cuvintele care țin tăcerea.

La mulți ani , copile drag !

 

Prin gingășia lor copiii sunt ușor de iubit .

Nu poți să nu-i iubești!Calitatea sufletului

copilului este nealterată.Sinceritatea și 

puritatea lui sunt impresionante .

Copiii...ființe gingașe care apar asemeni 

unor flori pentru a înfrumuseța pământul.

Primul lor surâs,prima strângere de mână,

primul lor cuvânt rostit,gesturi ce își lasă

profund amprenta în viața noastră.

Copilăria este un tărâm magic,o lume

fermecată,duioasă,lină.

Copilăria-i un zâmbet,e vis,e veselie.

Copilăria nu trebuie răpită.

Copile drag,unde rămâne copilăria când crești?

Rămâne unde se simte mai bine,unde e liberă

să creadă,să se joace,să iubească mult,pe oricine...

unde se adună licuricii să pună la cale un plan

iscusit pentru luminarea potecuțelor inimii tale,

unde spiridușii din povești se îngrămădesc

să culeagă idei pentru cum să-l crească 

mai departe pe copilul iscoditor,pitulat printre ei,

unde florile țes din culori înrourate perdele

la fereastra ochiilor, înălțându-se tot mai mult

către stele.

O copilărie nu supraviețuiește într-o cutie,

printre nostalgii,ci acolo unde există și vor

exista întotdeauna suflete frumoase,vesele 

și curate.