Căutare

miercuri, 24 ianuarie 2018

Niciodată nu e prea târziu

Iacătă-ne ajunşi în an nou , prima lună este
aproape pe sfârşite şi eu , vai ... am uitat să
aduc o urare unor categorii de oameni .
Am urat în stânga şi-n dreapta şi tocmai 
de voi am uitat , de voi , care mai mereu
sunteţi în capul meu . Adevărul este că 
mi-am promis să vă scot din cap şi poate
de aici uitarea .... Da , da ... despre voi e 
vorba , voi datornicilor . Voi care nu credeţi
în superstiţii , cum ar fi să vă plătiţi datoriile
înainte de a intra în noul an . Păi , de ce să
daţi datoria la termen stabilit când aveaţi
nevoie de bani pentru una-alta de cumpărat
prin casă şi iacătă , au venit şi sărbătorile .
Aveaţi nevoie de bani pentru o masă bogată,
de un brad sub care să puneţi cadourile , nu ?
Cum îndrăznesc eu să-ţi amintesc de datorie,
tocmai acum ? Păi de aia , că şi eu vroiam 
acelaşi lucru , doar că pe banii mei . 
Dar acum sărbătorile au trecut , tu de unde
să ai bani să-ţi plăteşti datoria căci prioritar
eşti tu şi cu timpul mai ai de schimbat una-alta prin casă , mai uiţi că doar eşti om ...
de sunat să-ţi ceri scuze de întârziere nu suni,
că ... ce , eşti nebun , poate că a uitat...îţi zici,
ce , să-i amintesc eu ? Da, chiar aşa ! Ce vină
ai tu dacă eu sunt altruistă şi îcrezătoare şi
te consider prieten sau îmi eşti doar cunoscut? Nici una ! Vina îmi aparţine .
Mă fac vinovată de altruism , de încredere în
oameni , mă fac vinovată de ajutorul pe care
îl ofer . UNORA . Aşa că , vouă datornicilor
vă urez ca în noul an să vă găsiţi tot ce aţi
pierdut din fiinţa voastră . Doar v-aţi născut 
oameni .