pacea şi fericirea cu
adevărat trebuie să
ne regăsim lumina
din suflet . În drumul
spre mine am înţeles
că trebuie să găsesc
însemnătate şi
bucurie în acum , aşa
cum se prezintă acest
acum . Nu este necesar să devin altcineva,ci să recunosc cine sunt cu
adevărat , în adâncul fiinţei mele . Nu este necesar să
mă compar cu ceilalţi , ci să recunosc că ceea ce se află
în ei se află şi în mine , iar atunci tot ceea ce este necesar
să se exprime prin mine se va exprima liber , natural ,
spontan , fără să îmi propun să fac acest lucru . Ceea ce
contează cu adevărat este lumina care izvorăşte din
interiorul nostru în fiecare moment al vieţii , poate chiar
în cel mai simplu şi aparent neînsemnat moment . Nu faptul
că suntem celebri ne dovedeşte importanţa şi merituozitatea
ci capacitatea noastră de a fi oameni simpli , cu un suflet
mare , dispuşi să găsim binele şi frumosul din tot ceea ce ne
înconjoară.Dispuşi să învăţăm de la un om al străzii,ştiind
că nu-i suntem cu nimic superiori , dispuşi să împărţim un
colţ de pâine cu cineva necunoscut , conştientizând că de
fapt , nu suntem atât de străini precum am putea crede că
suntem . Sensul real al vieţii ni se dezvăluie în lucrurile
simple şi mărunte , în care lăsăm la o parte toate măştile
şi identificările , dăruindu-ne momentul prezent , exact aşa
cum ne apare el . Bineînţeles , fiecare este liber să aleagă
ceea ce consideră că este relevant pentru el . Până la urmă
ne avem fiecare dintre noi propriile noastre lecţii de învăţat.
Poate una din lecţiile mele a fost aceea de a conştientiza că
nu este necesar să fiu cineva în această lume , pentru a fi
cine sunt eu cu adevărat . Şi în acel moment mi-am găsit
pacea , claritatea şi autenticitatea pe care nu o puteam
găsi nicăieri , tocmai pentru că nu o căutam unde se afla ea
de fapt . Suntem cu toţii prinţi şi prinţese ale marelui
mister . Însă vom descoperi această provenienţă regală ,
atunci când vom înceta să mai alergăm după o falsă ,
celebră imagine a unui sine fals .