Căutare

joi, 29 martie 2018

Şi s-a făcut târziu ....

E linişte şi s-a făcut târziu ....
Încerc să scriu,dar nu ştiu ce să scriu ....
Şi tac,deşi îmi este greu să tac şi-mi este 
greu cu degetele nimic să fac ....
Din tot ce îşi trăieşte întâmplarea,culeg
răspunsuri,aflu întrebări şi câteodată
îmi surprind mirarea că-şi uită-ndepărtarea
în depărtări . Aşa cum sunt eu,cea plecată-n
căutări mă reîntorc,nicicând ca un fugar
şi nici ascunsă sub masca unui nume de care
nimeni n-ar avea habar . Însă mă întreb de
unde plec şi unde mă voi întoarce când va fi
firesc,dar tot ce îşi trăieşte întâmplarea 
nu-mi răspunde de parcă-ar vrea,cumva,
să mă opresc . Eu dau răspunsuri celor ce 
mă-ntreabă deşi ei înţeleg ceea ce vor,
cu toate că îmi pun în cârcă nimicurile lor .
Şi apoi din praful unor amănunte pe mine-i
necesar să mă refac indiferent cui nu îi sunt
pe plac . Prin tot ce îşi trăieşte întâmplarea
sunt un răspuns cumva întâmplător,nu ştiu
de ce,dar mare-mi e mirarea când spun că
nimeni nu îmi e dator .
E linişte şi s-a făcut târziu ....
Încerc să scriu şi-ncerc să ştiu ce scriu .
E grea tăcerea .... dar încerc să tac,oricum,
ce altceva aş putea să fac ?
Mi-e greu , dar poate voi mă vreţi tăcută
mai mereu ....