Căutare

marți, 28 aprilie 2020

Azi am văzut o zână

,,Nu crezi dacă nu vezi? Vrei să simți? Hai,pune degetul....''
Și zâmbetul meu înalt își cațără arcuirea în susul inimii.
Mâna plină de dorine,cu degetele-ntinse caută culori în zi.
Ochii râd zbor de fluturi,privirile prind viață adâncind
pe chip emoții. ,,Găsește-mă !'' , mi-a șoptit.Era așa de 
aproape că am simțit buzele gândului atingându-mi
pleoapa. Apoi,din două bătăi  de aripi a dispărut....
,,Și dacă te găsesc ? Ai să rămâi clipind a întâmplare ?


Doar o clipă m-am oprit în mirare

Îmi desenez un zâmbet și ies pe străzi , printre străini
fără culoare . Mă amestec printre mirări și grimase ivite
în colțul buzelor . Alunec printre reflexii născute din tăcere,
dansez printre umbre , mă împiedic de ele și aud doar
râsete înfundate în valuri de plăcere . Priviri reci mă ating,
cuvintele le-am uitat acasă agățate în cuiul de pe peretele
nordic . Dar ce nevoie am eu de cuvinte când am un strop
de albastru , o inimă plină de nuanțe și aripa îngerului
nevăzut ?


În zi de marți ....

Marți trebuie să vii , să nu uiți .... mi-a spus un bondocel
de om tare simpatic . Și iată-mă azi , marți ,  mergând
pe  strada aceasta banală  într-un oraș nu știu dacă
banal , gândindu-mă că , dacă mă fură  cineva...? Oare,
 nu era mai bine  să stau astăzi acasă și să merg mâine ?
Și iată că tot gândindu-mă în felul acesta sau celălalt 
mă trezesc în locul  unde trebuia să ajung fără să mă fi
 furat nimic și nimeni pe drum , nici măcar bătaia de aripi a unei păsări flămânde , iar în orașul acesta sunt
atât de multe păsări flămânde ....