Eu cu mine

Merg cu mine de mână .
Şi tac când alţii 
vorbesc mult .
Visez ce realitatea 
nu-mi oferă , mă
opresc când ceilalţi
aleargă , zâmbesc 
când ochii cer , cad 
când am nevoie de
odihnă şi mă ridic
când simt că pot .
Port timpul la 
încheieturile mâinilor
uneori îl agăţ pe pereţii goi .
Oare , timpul e rotund sau patrat ? Ieftin sau scump ?
Îl port în paşi , în prviri , în vise şi în plecări . Îl port în zile .
Uneori mă împiedic de timp , de clipe , de mine ....
Mă împiedic de anotimpuri şi de fericiri , de frici şi de
trăiri . Mă împiedic de zâmbete , de paşi şi de lacrimi , mă
împiedic de cuvinte , de gânduri , de secunde şi de tăceri .
Mă împiedic de linişte şi de dor , de ploi , de drumuri şi de
nopţi . Mă împiedic de uşi închise şi de camere goale , de
neputinţe , de singurătăţi şi dorinţe .
Îmi aleg liniştea unde să îmi ascult cu grijă sufletul şi să
învăţ să nu mă mai împiedic . Îmi aleg drumul care mă 
conduce spre mine . Trebuie să ajung acolo unde mă aştept .

Hei ,  tu ! 

De ce te temi să guşti din

miez de lună ?

Ieşi afară şi simte respiraţia

nopţii pe obraz , rece....

mirosind a întrebări şi a

răspunsuri .

Fă o baie în abur lunar şi 

apoi vorbeşte-mi ca de la

lunatic la lunatic .....

În vizită la Doamna de Cuvinte

În fiecare seară de 
marţi merg în
vizită la Doamna de
Cuvinte . 
Încalţ pantofii din
note muzicale ,
îmbrac rochia făcută
din idei roz şi păşesc hotărâtă pe norişorii
de şoapte . Ceasul 
arată ora potrivită 
când ajung la casa de
lemn a Doamnei de Cuvinte care mă întîmpină bucuroasă , de data asta
îmbrăcată cu o bluză de vânt de care era prinsă o
broşă de praf , nu ştiu dacă de stele , o fustă de speranţe şi
în picioare avea pantofii de rugină , cumpăraţi în toamna
trecută . Părul aranjat , prins cu agrafe de ramuri verzi .
Aruncând o ultimă privire în oglinda de ciocolată din holul
de la intrare îmi face semn să intru în salonul rotund .
Sunt servită cu ceai de lumină şi prăjiturele de stele .
Imi place să o privesc în timp ce despachetează cadourile
oferite de mine , să-i surprind emoţia de copil , copil pe care
îl poartă mereu pe umăr . Astă seară i-am adus o carte de
fum , o ceaşcă de dantelă , un creion de întrebări şi o floare
de argint . În schimb , Doamna de Cuvinte mi-a oferit un 
zâmbet de miere şi un curcubeu de lână cu care să mă
învelesc în vreme răcoroasă .

Mulţumesc !

Mulţumesc ! 
Să fie doar o simplă
expresie ? , doar un
simplu cuvânt ?
Credeţi sau nu , dar
sunt oameni care 
tânjesc după un 
,,mulţumesc'' sincer ,
spus din inimă .
Zilele acestea am văzut astfel de oameni care tânjeau după
un ,,mulţumesc'' şi când l-au primit au rămas surprinşi , 
ceva de genul:,,poftim???,am auzit bine???''. Stare de
paralizie .... când şi-au revenit , aveau feţele luminoase ,
o stare de bine , mulţumind la rândul lor . S-au simţit
respectaţi şi apreciaţi . Şi acea cutiuţă frumoasă pe care
au primit-o a devenit mică , mică până a dispărut în faţa
acelui ,,mulţumesc ''pe care l-au primit .
Ştiu , sunt şi oameni care pentru ei acest gest este total
fără valoare , mie deseori mi s-a întâmplat când
mulţumeam să mi se răspundă cu :,,lasă , lasă , că de
mulţamul tău e plin podul meu''. Oare , noi oamenii , am
pierdut semnificaţia acestui cuvânt ?,l-am rătăcit , l-am 
dosit pe undeva şi am uitat de el cu desăvârşire ?
Mă simt bine când cineva îmi mulţumeşte pentru că ştiu
că nu o face gratuit , pentru că ştiu că am contribuit cu
ceva la binele lui , oricare ar fi acela şi cel mai bine mă
simt când mulţumesc cuiva care mi-a făcut un bine , căci
,,îţi mulţumesc'' înseamnă până la urmă o stare de bine .
Vă mulţumesc ! :)
Aşadar , tu cui i-ai mulţumi astăzi şi de ce ai mai face-o ?

Lecţia lui NU

Sunt hotărâtă să mă iubesc , să mă preţuiesc , să mă

apreciez . Să mă respect . 

Sunt hotărâtă să NU mai las oamenii să se folosească 

de mine , să NU mai accept lucruri care nu corespund

cu ceea ce îmi doresc sau simt , să NU mai fac fel şi fel

de compromisuri şi sacrificii atunci când alţii îşi

doresc , să NU mă mai sacrific pe mine pentru alţii

şi să NU mai fiu atât de bună călcându-mi pe suflet

făcând lucruri contrar voinţei mele .

NU trebuie să fac nimic din ceea ce NU îmi doresc ,

decât ceea ce simt eu să fac . Să NU mă mai trădez .

Este important să mă mulţumesc pe mine , să fiu în

armonie cu dorinţele sufletului meu . Am şi eu nişte

limite , limite care trebuie să fie confortabile pentru

mine , nu pentru ceilalţi . Şi dacă cineva , oricine ,

se supără pe mine din cauza asta , înseamnă că nu 
are nici cel mai mic respect pentru mine .
Sunt hotărâtă să spun un NU mare şi politicos .
Şi NU trebuie să dau explicaţii nimănui .

În amurgul acela , când luna împodobită cu stele
cobora alb orizontul adormit , printre liniştile 
pământului îmi auzeam inima . Respira un aer al
tăcerii şi-al zborului dor .
În amurgul acela , o altă inimă se aude . Cânta 
în liniştea pământului .

Motto-ul zilei de azi...
,,Un spirit liniştit este
un spirit apt pentru
creaţie'' . Zâmbesc 
şi-mi spun că eu nu 
sunt aptă aproape
niciodată , nu că n-aş
fi de acord cu motto-ul , dar cine poate 
oare stăpâni spiritul ?
El o ia de capul lui unde îl duc călcâiele , cine să-i spună
oare că e mai bine să rămână zen şi să privească viaţa
într-un picior spunându-şi că mâine va veni şi rândul
celuilalt picior ? Cine ?

O nouă zi ....

Închide ochii şi îmbracă-ţi gândul în mătase de şoapte
tremurânde . Îngăduie norilor să-şi stoarcă visele
peste tine . Simţi cum se prelinge infinitul peste
nerostire ? Încet , lasă să-ţi pătrundă printre gene ,
negândita lumină . În jur încep a roi seminţe de zori 
pe un cer viu . Miresme de liniştită dragoste se 
împletesc şi picură , picură veşnicie ....

foto SPOKE PICTURES 

E atât de altfel această ninsoare .....
O mână a tras de o bucată de cer
Pe unde curge albul pur fără cruţare ,
Ninge rotund cu colinde din eter ,
Cu dorinţe ce se topesc în palmă
Când iarna se cuibăreşte-n calendare .
Ninge fără grabă şi albul spre el te cheamă
Să ţi se aşeze pe pleoape , pe tâmple ,
Pe sub paşi , pe inimi rebele .
Ninge cu doruri de anii trecuţi ,
Cu doruri din alte lumi şi cu uitare ,
Cu rugi şi cu iubiri de sfinţi ,
Cu aripi de îngeri şi cu iertare .
Această ninsoare e atât de altfel ....
Pe o margine de cer
Se cântă Leru-i ler .