Căutare

duminică, 24 februarie 2019

Lac - teatru spre nesfârşit

Ah , ce vis .... o dorinţă , un gând împlinit .
Ce frumoşi sunt ochii tăi , lac . Teatru spre nesfârşit .
Mă închid în priviri , eu sunt vie şi îţi dansez , puf de
atingeri pe pleoape , parfum  de tăceri ....
Nu pot cuprinde multe în cuvânt , nu vreau , îţi dansez
liniştea aici pe pământ .

Pe verde picur albastru



Ochii mei de sticlă văd
unduirea firelor de iarbă
şi-mi desenează modele
vii , perfecte . Lumina
ce-mi cade călduţă pe 
faţă se împarte în
atingeri de verde şi 
sunet de albastru şi-mi
lasă un vid de culoare 
pe care să-l acopăr cu gânduri , nici verzi , nici
albastre,ci de un  galben
mat ca o suflare când
toate se întorc în lumină .