Din mine ies într-un timp fără timp ,
Îmi iau ora dintr-un ceas
Şi sorb secunda cea rămas
Neajunsă păşind într-un anotimp
Unde strivesc cu un surâs de şoapte
Miresme albe şi candori ,
Unde lumina se rotunjeşte la capete
Şi ochii mi se umplu de culori .
Alunec pe un fir de verde prins
Undeva , într-un timp fără timp
Şi ameţită de mirosul nemuririi
Inventam aripi , aripi pentru