Sunt momente în care vreau doar să te privesc , să te admir , fără să-ţi vorbesc .Şi atunci ,îmi las cuvintele să se oprească la marginea buzelor şi gândurile în negrul ochilor .
Ştiu că tu vei rămâne mereu în cealaltă parte a lumii , a lumii noastre , după porţi de argint . Pe o margine de infinit privesc cuminte spre tine ca spre un fluture frumos pe care l-am atins , dar pe care nu l-aş putea vreodată ţine doar pentru mine.
Te aştept când amiaza-i pune cerului smaralde , te aştept în liniştea din jur şi aud cum îmi zâmbeşti . Te aştept pe o bancă în parc , unde îndrăgostiţii se ţin de mână şi râd încântaţi , merg fericiţi căci au fost săgetaţi de-un zeu ce-şi plimbă prin ceruri un arc.
Mi-ai apărut de atâtea ori şi nu ştiu de unde vii spre mine , aud cum păşeşti , cum îmi intri-n suflet şi mă întreb , oare cine eşti ?