Căutare

duminică, 29 martie 2020

Simplu , Maria ....


Ce bine miroase frumusețea vieții .... Tu lași lucrurile
mărunte să-ți umple inima , trăiești emoții și stări de spirit
adânci , îți faci în suflet paradis , visezi cu suflet plutitor ,
explorezi cu îndrăzneală , descoperi simțiri și crezi în ceea ce
te face să te simți la înălțime . Te înconjori de culori și pui
emoție în fiecare cuvânt , în fiecare atingere , în fiecare
privire . Nu-ți este teamă să visezi puțin mai mult , cauți 
miracolul în cele mai mici lucruri , în cele mai fine atingeri ,
îți colorezi clipele și le îmbrățișezi . Din fiecare zi înveți
ceva , câte o mică lecție de înțelepciune , tu știi să-ți faci
zile calme și senine , la tine în piept cresc visuri ce înfloresc 
în real . Când te privești în interior îți vezi bucuria cum
crește în suflet .

Irizări

În voaluri albe de mătase pășea abia atingând pământul ,
pe buze purta un cuib înverzit de mugur , brațele-i
rotunde aduc a îmbrățișare spre orizonturi imaculate ,
ochii ei mușcă blând lumina , privirea plăpândă 
înalță zborul spre desăvârșirea neclintită a iubirii .
Respiră iubire ....



sâmbătă, 28 martie 2020

Primește-mă în brațele tale primăvară


Mi-e dor cumplit să merg desculță 
prin primăvară , să stau la umbra
cireșului înflorit , să-mi ningă
petale albe pe gene , prin risipirile
mele .... Să desenez cu degetul în
țărână îngeri și să-i ridic la verde ,
mi-e dor de cântul mugurilor ce dau
în floare și de dansul fluturilor ,
mi-e dor să alerg până sânger vânt ,
să mă înveșmânt frunză rară , din
piept inima să sară pe brațe moi 
de culmi și-n loc să-mi pun ramuri
cu flori . Mi-e dor să prind culoare
și-n flori albe să înfloresc , de sub
frunză să privesc miracolul .
Mi-e dor să picur gând de verde crud ,
să cânt dezgolind margini de orizont .
Te iubesc primăvară și te plâng de tot
ce te doare , lasă-mă să te strâng iar
la sân .


luni, 23 martie 2020

Gând

E frig de iarnă 
E gând spre capătul lumii
E tăcere imensă și râs  de copil
E vaiet  peste vreme
E azi și e mâine
E tot și nimic 
E întuneric și stele 
E lună prin noapte
E alb pe tâmplă                                      
E ochi sub pleoapă
E cer cu îngeri
E gol și plin
E cădere și e zbor
E gând înspre sfinți
E devreme și e târziu
E mirare de toate
E infinit și e Dumnezeu
E rugă în palme
E întrebare firească
E răspuns șoptit 
E plutire și e pană de înger
E sunet de viori și un pic de pian

duminică, 22 martie 2020

O clipă risipită printre gene

Mi-a surâs rotund dimineața ,
I-am surâs și eu , tot rotund .
Parcă își schimbase nuanța 
Când am vrut să o cuprind
Și am vrut să-i sorb seva
Ce curge și mă înfioară ,
Când săgeata lui Kamadeva
În inimă mi-a pătruns ușoară .
Și l-am dojenit pe zeul indi care
M-a țintit în piept c-o floare 
Reîniindu-mi sentimentul de amor
Pierdut odată cu impresia de zbor .
Kamadeva îmi zâmbește și dispare
Călărind pe papagal până dincolo de zare,
Până în nemărginire.
Eu,cu iubirea-n piept rămân mută de uimire.