Căutare

joi, 10 august 2017

Bucovina .... aici auzi îngerii cântând

Ce mă face pe mine liberă ? Ieşirea în natură , aici simt
libertatea.Să ies din oraş , unde mă simt închisă ca într-o 
cuşcă , la un moment dat simţeam oraşul cum mă apasă pe
umeri de parcă îl purtam în spate.Vacanţa a venit în 
sprijinul meu înainte de a mă înconvoia.Ne-am dorit să
păşim pe tărâmul bucovinean ,asta după ce în 2016 am trăit
o vacanţă minunată pe meleaguri maramureşene , vrem să
luăm la pas România , o ţară frumoasă.Şi .... am plecat spre Bucovina.... un loc mirific care ţi se cuibăreşte în suflet ,
un spaţiu de linişte şi meditaţie , un loc în care te afli mai
aproape de divinitate .

Cărările sunt atât de munte ..... paşii mei atât de vară .....
Dacă aud pasul tău mângâind cărarea şi inima mea o pun
pe cărare , pot spune că sunt lângă tine ?
Dacă auzi gândul meu străbătând orizontul şi dorul meu 
vântului dăruiesc ,pot să cred că sunt lângă tine ?
Dacă noaptea te aud rugându-te zilei şi-n ruga mea nopţii
tale mă-nchin , pot visa că sunt lângă tine ?
Dacă amintirea de tine lăcrimează în furtună şi sufletul
mi-l împart fiecărui strop prăbuşit , pot spera că sunt
lângă tine ?
Ţi-am călcat pe cărări uşor , să nu-ţi deranjez suflarea .
M-am ascuns după cuvinte şi am şoptit rugăciuni ce au
căzut lângă paşii mei muţi . Am împrăştiat rugi de-a lungul
cărării timpului abia foşnind în tăcere.
Azi nu mă consider deosebit de bună sau de rea , m-am 
oprit să las timpul să mă curgă înspre locul unde toate
se aud . 
Din ochiul nopţii se naşte iubirea ce-mbracă pământul
în suflet duios, cărări de lumină se îndreaptă spre tine,
tărâm frumos.