Habar n-am să te iubesc -https://soundcloud.com/user-248210263/sets/habar-n-am-s-te-iubesc

Reflecţiile unei maimuţe -https://soundcloud.com/user-248210263/sets/reflec-iile-unei-maimu-e
 

Merg să-mi caut un loc cald .....

Frigule , de ce mă
urăşti aşa de tare ?
Cu ce ţi-am greşit de
asupra mea te-ai
năpustit ? Rupi bucăţi
din mine , păi da , îţi
convine .... că sunt
moale ( era să scriu şi
pufoasă  😊  ) . De te
crezi aşa grozav 
muşcă din piatră de
munte , nu din oasele
mele mărunte . Mergi
de te luptă cu zmei,nu
cu oameni mărunţei.
                                               Nu , nu eşti o întâmplare.... de unde vii ? Din cerurile 
înalte sau din adâncime ? Răsari din hăul negru ? Cobori 
din lumi stelare ? Nu mai pot vorbi acum , sunt toată
îngheţată , merg să-mi caut un loc mai cald să fiu eu cu 
mine toată . Ştii , nici eu nu te plac , nu mai sta în calea mea.
Du-te , pleacă-n lumea ta . Eu atât am avut de zis , nimic
altceva .

Simţiri

Dacă ai şti ce uriaşă şi incredibilă forţă 
se ascunde în spatele sufletului tău , ai
lăsa deoparte lumea şi te-ai cufunda în 
tine şi te-ai dezmierda cu cuvintele 
înţelepţilor şi apa vie a aştrilor , în fluidul
dulce al netimpului şi ai zbura fără hotar
de-a lungul întinderii iubirii cea fără de 
început . Dacă ai cunoaşte limba îngerilor
ai privi înmărmurit în fiecare dimineaţă
cum răsare soarele şi ai învăţa să aştepţi
măreţul spectacol pe piscul cel mai înalt
al minţii tale . Dacă ai şti susurul vântului
te-ai pierde în chemarea de niciunde către
pretutindeni , te-ai desprinde din nimic şi
ai deveni totul . Dacă ai prinde clipa , nimic
nu ar mai avea sens în ordinea celei mai
înalte ordini .

Voi unde sunteţi în taina lui Acum ?

Cântecul primirii pluti peste tot , frumos

dăltuind timpul....

Îmi lasă acordul , limpezirea să mă atingă

până în străfunduri şi apoi pleacă .....

Să ne plimbăm , zice ...

Mergeam pe stradă . Eu şi el , alături , umăr
la umăr aş putea zice . Doar că umărul lui
era mult deasupra mea . Eram îndrăgostiţi,
unul de celălalt , dar nimeni nu ştia asta .
Doar noi ştiam . Mersul meu era mai 
neastâmpărat , mersul lui era hotărât , 
călca cu grijă , nu avea de ce să se împiedice ,
dar na , aşa era mersul lui . Îmi spunea să fiu
mai serioasă că se uită lumea la noi , dar
lumea nu se uita la noi , se uita cine ştie....
nimeni nu vedea pe nimeni . ,,Ce dacă mă 
copilăresc ? Vezi sfera din faţa ta ? Eu am
desenat-o cu ochiul liber şi acum am s-o
rostogolesc cu privirea până la picioarele 
tale ''. I-am spus . Dar nu m-a crezut .
Am eu un fel de-a fi când aiurită copilă , când
femeie ce calcă pământul în picioare , uneori
mă mai uit pe unde calc . El a obosit , eu nu .
Când am plecat de acasă , am mers înainte ,
acum mergem înapoi . Spre casă . 
,,Chiar trebuie să ne întoarcem ? Tocmai 
acum când eu desenez cu degetele în aer 
sunetele străzii ? '' . Bineînţeles , nu mi-am
terminat desenul . Am terminat plimbarea .
,,Următoarea plimbare cu tine am să o fac
prin casă '' , mi-a spus .
Acum eu plantez copaci şi flori . Am pus la 
încolţit nişte iarbă şi poate o să aduc şi nişte
păsări . Nu ştiu .... mai văd ....