Căutare

duminică, 5 noiembrie 2017

Ce zi ciudată ....

Azi pe stradă m-a oprit un ins cam zăpăcit şi îmi zice : 
,,nu te supăra,eşti tu cumva toamna ?'' I-am zâmbit şi
i-am răspuns:,,scuză-mă,tu mă confunzi,nu sunt eu cea
care vântul îl poartă-n spinare,nici ploaie eu nu aduc,
nici frunzele nu le arunc.Despre brumă ce să zic....eu...am
trupul mic,nu pot eu să fac aceste....gutuia n-o coc eu şi
nici strugurii din vie.Ce,port eu pălărie? cu zorzoane?-mere,
pere,struguri,nuci....zburd eu veselă prin lunci? Nuuuu....
nu sunt eu....''.Şi dau să plec. ,,Ştii,ochii îţi sunt de 
chihlimbar,n-ai habar ce rece eşti,chiar acum când mă
priveşti,părul îţi este maroniu cu reflexii aurii ca şi frunzele
din vii şi haina ta cu glugă mă face să mă tem că aduci 
iarăşi ploaia şi vânt cu frig extrem.Mergi pe stradă 
îngâmfată parcă a ta e lumea toată,eşti învăluită-n ceaţă,
zâmbetul tău mă îngheaţă.'' Am rămas aproape mută,
nu am vrut să-l contrazic. Poate chiar eu sunt toamna ,
metafizic vorbind .... Ce ciudat..... Ce ciudat....



Niciun comentariu :