De ce plânge cerul ? Este atât de frumos
în simplitatea lui .....
Îşi varsă lacrimile în guri căscate de pământ
stropind pleoapele ochilor mei miraţi ,
braţele mele ramuri împletite şuviţe în clipe
ce se prăbuşesc cu miros de amin .
Cine suflă în această învălmăşeală de farmec
copleşitor a dimensiunii ce mă priveşte
noaptea cu un singur ochi ?
Am să-mi cioplesc trup din mătasea orelor
căzute la picioarele nopţii şi am să duc
cerului astâmpăr , să-i şterg lacrimile
picături de timp în tăcerea nopţii dincolo
de stele . Şi fiindcă vreau să ştiu ceea ce nu
ştiu întreb neînţelesul - de ce plânge cerul ?
Niciun comentariu :
Trimiteți un comentariu