de primăvară....
Un dor adânc ce
sapă-n respiraţia mea.
Rostogolesc gânduri şi mii de semne de întrebare , stau a mirare în
drum , poate vei ieşi de undeva , din adânc
de cer sau de pământ .
Te văd , eşti la mine în suflet , eşti în mintea
ochilor mei . Eşti acolo unde mi-ai zâmbit
prima oară . Te rog , nu mă lăsa să mă
doară dorul de tine .
Într-un amar delir am să-ţi dansez , cu
tălpile mele am să bat pământul . Tu , din
catedrala ninsorii să ieşi , să ieşi în afara
timpului şi vino la mine în dans să naşti
muguri , pe umerii dezveliţi de aripi ai
păsărilor să mă ridici la verde .
Niciun comentariu :
Trimiteți un comentariu