Te aştept când amiaza-i
pune cerului smaralde ,
te aştept în liniştea din
jur şi aud cum îmi
zâmbeşti .
Te aştept pe o bancă în parc , unde îndrăgostiţii
se ţin de mână şi râd
încântaţi , merg fericiţi
căci au fost săgetaţi
de-un zeu ce-şi plimbă
prin ceruri un arc.
Mi-ai apărut de atâtea ori şi nu ştiu de unde vii spre mine ,
aud cum păşeşti , cum îmi intri-n suflet şi mă întreb ,
oare cine eşti ?
Niciun comentariu :
Trimiteți un comentariu