Voi unde sunteţi în taina lui Acum ?

Cântecul primirii pluti peste tot , frumos

dăltuind timpul....

Îmi lasă acordul , limpezirea să mă atingă

până în străfunduri şi apoi pleacă .....

Să ne plimbăm , zice ...

Mergeam pe stradă . Eu şi el , alături , umăr
la umăr aş putea zice . Doar că umărul lui
era mult deasupra mea . Eram îndrăgostiţi,
unul de celălalt , dar nimeni nu ştia asta .
Doar noi ştiam . Mersul meu era mai 
neastâmpărat , mersul lui era hotărât , 
călca cu grijă , nu avea de ce să se împiedice ,
dar na , aşa era mersul lui . Îmi spunea să fiu
mai serioasă că se uită lumea la noi , dar
lumea nu se uita la noi , se uita cine ştie....
nimeni nu vedea pe nimeni . ,,Ce dacă mă 
copilăresc ? Vezi sfera din faţa ta ? Eu am
desenat-o cu ochiul liber şi acum am s-o
rostogolesc cu privirea până la picioarele 
tale ''. I-am spus . Dar nu m-a crezut .
Am eu un fel de-a fi când aiurită copilă , când
femeie ce calcă pământul în picioare , uneori
mă mai uit pe unde calc . El a obosit , eu nu .
Când am plecat de acasă , am mers înainte ,
acum mergem înapoi . Spre casă . 
,,Chiar trebuie să ne întoarcem ? Tocmai 
acum când eu desenez cu degetele în aer 
sunetele străzii ? '' . Bineînţeles , nu mi-am
terminat desenul . Am terminat plimbarea .
,,Următoarea plimbare cu tine am să o fac
prin casă '' , mi-a spus .
Acum eu plantez copaci şi flori . Am pus la 
încolţit nişte iarbă şi poate o să aduc şi nişte
păsări . Nu ştiu .... mai văd ....

Aş vrea să ştiu ....

De ce plânge cerul ? Este atât de frumos 
în simplitatea lui .....
Îşi varsă lacrimile în guri căscate de pământ
stropind pleoapele ochilor mei miraţi ,
braţele mele ramuri împletite şuviţe în clipe
ce se prăbuşesc cu miros de amin .
Cine suflă în această învălmăşeală de farmec
copleşitor a dimensiunii ce mă priveşte
noaptea cu un singur ochi ? 
Am să-mi cioplesc trup din mătasea orelor 
căzute la picioarele nopţii şi am să duc 
cerului astâmpăr , să-i şterg lacrimile 
picături de timp în tăcerea nopţii dincolo
de stele . Şi fiindcă vreau să ştiu ceea ce nu
ştiu întreb neînţelesul - de ce plânge cerul ?

Bună seara , seară

Iar te-a prins uşor îmbrăcată , vremea rea

pe-afară . Hai , intră repede la mine-n casă

şi ia loc la masă . Îţi prepar un ceai , să îl bei

fierbinte cu miere şi lămâie , să nu te apuce

vreo nebunie de răceală , să te ia cu ameţeală

căci în zori va trebui să pleci .

Dar te aştept să revii pe la ceas ...şi treizeci

Şi,înainte de-a pleca îţi dau cea mai groasă

haină a mea , ghetuţele zburătoarele să 

nu-ţi îngheţe picioarele , mănuşile cu blană

ce căldură emană şi pe cap să-ţi pui căciula

de lână din cui .

Vai,vai,vai....ce seară neastâmpărată , fără

minte .... Seara voastră cum e ? E cuminte ?

Niciodată nu e prea târziu

Iacătă-ne ajunşi în an nou , prima lună este
aproape pe sfârşite şi eu , vai ... am uitat să
aduc o urare unor categorii de oameni .
Am urat în stânga şi-n dreapta şi tocmai 
de voi am uitat , de voi , care mai mereu
sunteţi în capul meu . Adevărul este că 
mi-am promis să vă scot din cap şi poate
de aici uitarea .... Da , da ... despre voi e 
vorba , voi datornicilor . Voi care nu credeţi
în superstiţii , cum ar fi să vă plătiţi datoriile
înainte de a intra în noul an . Păi , de ce să
daţi datoria la termen stabilit când aveaţi
nevoie de bani pentru una-alta de cumpărat
prin casă şi iacătă , au venit şi sărbătorile .
Aveaţi nevoie de bani pentru o masă bogată,
de un brad sub care să puneţi cadourile , nu ?
Cum îndrăznesc eu să-ţi amintesc de datorie,
tocmai acum ? Păi de aia , că şi eu vroiam 
acelaşi lucru , doar că pe banii mei . 
Dar acum sărbătorile au trecut , tu de unde
să ai bani să-ţi plăteşti datoria căci prioritar
eşti tu şi cu timpul mai ai de schimbat una-alta prin casă , mai uiţi că doar eşti om ...
de sunat să-ţi ceri scuze de întârziere nu suni,
că ... ce , eşti nebun , poate că a uitat...îţi zici,
ce , să-i amintesc eu ? Da, chiar aşa ! Ce vină
ai tu dacă eu sunt altruistă şi îcrezătoare şi
te consider prieten sau îmi eşti doar cunoscut? Nici una ! Vina îmi aparţine .
Mă fac vinovată de altruism , de încredere în
oameni , mă fac vinovată de ajutorul pe care
îl ofer . UNORA . Aşa că , vouă datornicilor
vă urez ca în noul an să vă găsiţi tot ce aţi
pierdut din fiinţa voastră . Doar v-aţi născut 
oameni .