Un colţ de fereastră s-a deschis şi mi s-a
dezvăluit un cer învelitor. Fiorul fulgerului
de dincolo m-a traversat atingând genele
mele uimite clipind . Privirea a atins magia
intim fuzionată cu misterul unui tărâm
fermecat . Fericirea privirii strălucind de
lumină a întâlnit iubirea nemărginită
respirată în loc de aer.Dincolo este atingerea
rafinată a degetelor căutându-se şi dincolo
de mângâierea de mătase caldă , dincolo de
preschimbări , dincolo de ticăitul unui ceas ,
de lumea acestei forme obişnuite , dincolo
de tot ce ştiu şi nu ştiu .
Căutare
sâmbătă, 10 februarie 2018
Cu gândurile-n palmă
genunchiul străin de mine
parcă,gândesc.
Multe gânduri,prea multe
Încerc să-mi fac loc
printre ele,răzbat cu greu
mă împotmolesc.Coatele
mele sunt prea moi....şi mă lovesc de el,de cel
care cu o disperare bolnavă mă urmăreşte.
Mă lupt cu el , transpir,obosesc.
Îi dau drumul să plece.... La sfârşit rămâne
doar spaima şi acel sentiment de pustietoare
siguranţă a limitelor , dintre ceva putred şi
ceva sănătos.Îmi iau gândurile în palmă şi
suflu peste ele . Dacă întind mâna,aş putea
avea certitudinea existenţei mele între
genunchi şi bărbie .
miercuri, 7 februarie 2018
Merg să-mi caut un loc cald .....
Frigule , de ce mă
urăşti aşa de tare ?
Cu ce ţi-am greşit de
asupra mea te-ai
năpustit ? Rupi bucăţi
din mine , păi da , îţi
convine .... că sunt
moale ( era să scriu şi
pufoasă 😊 ) . De te
crezi aşa grozav
muşcă din piatră de
munte , nu din oasele
mele mărunte . Mergi
de te luptă cu zmei,nu
cu oameni mărunţei.
Nu , nu eşti o întâmplare.... de unde vii ? Din cerurile
înalte sau din adâncime ? Răsari din hăul negru ? Cobori
din lumi stelare ? Nu mai pot vorbi acum , sunt toată
îngheţată , merg să-mi caut un loc mai cald să fiu eu cu
mine toată . Ştii , nici eu nu te plac , nu mai sta în calea mea.
Du-te , pleacă-n lumea ta . Eu atât am avut de zis , nimic
altceva .
urăşti aşa de tare ?
Cu ce ţi-am greşit de
asupra mea te-ai
năpustit ? Rupi bucăţi
din mine , păi da , îţi
convine .... că sunt
moale ( era să scriu şi
pufoasă 😊 ) . De te
crezi aşa grozav
muşcă din piatră de
munte , nu din oasele
mele mărunte . Mergi
de te luptă cu zmei,nu
cu oameni mărunţei.
Nu , nu eşti o întâmplare.... de unde vii ? Din cerurile
înalte sau din adâncime ? Răsari din hăul negru ? Cobori
din lumi stelare ? Nu mai pot vorbi acum , sunt toată
îngheţată , merg să-mi caut un loc mai cald să fiu eu cu
mine toată . Ştii , nici eu nu te plac , nu mai sta în calea mea.
Du-te , pleacă-n lumea ta . Eu atât am avut de zis , nimic
altceva .
duminică, 4 februarie 2018
Simţiri
Dacă ai şti ce uriaşă şi incredibilă forţă
se ascunde în spatele sufletului tău , ai
lăsa deoparte lumea şi te-ai cufunda în
tine şi te-ai dezmierda cu cuvintele
înţelepţilor şi apa vie a aştrilor , în fluidul
dulce al netimpului şi ai zbura fără hotar
de-a lungul întinderii iubirii cea fără de
început . Dacă ai cunoaşte limba îngerilor
ai privi înmărmurit în fiecare dimineaţă
cum răsare soarele şi ai învăţa să aştepţi
măreţul spectacol pe piscul cel mai înalt
al minţii tale . Dacă ai şti susurul vântului
te-ai pierde în chemarea de niciunde către
pretutindeni , te-ai desprinde din nimic şi
ai deveni totul . Dacă ai prinde clipa , nimic
nu ar mai avea sens în ordinea celei mai
înalte ordini .
se ascunde în spatele sufletului tău , ai
lăsa deoparte lumea şi te-ai cufunda în
tine şi te-ai dezmierda cu cuvintele
înţelepţilor şi apa vie a aştrilor , în fluidul
dulce al netimpului şi ai zbura fără hotar
de-a lungul întinderii iubirii cea fără de
început . Dacă ai cunoaşte limba îngerilor
ai privi înmărmurit în fiecare dimineaţă
cum răsare soarele şi ai învăţa să aştepţi
măreţul spectacol pe piscul cel mai înalt
al minţii tale . Dacă ai şti susurul vântului
te-ai pierde în chemarea de niciunde către
pretutindeni , te-ai desprinde din nimic şi
ai deveni totul . Dacă ai prinde clipa , nimic
nu ar mai avea sens în ordinea celei mai
înalte ordini .
Abonați-vă la:
Postări
(
Atom
)



