copaci , la uşi închise ,
uşi deschise , la ochi de
sticlă fumurie .
E plin , dar e gol prin ore,
pe străzi , prin inimi ,
prin buzunare , e gol
prin palme întinse .
E pauză între oameni
ce nu se mai cunosc ,
spirite hrănite din miezul
zilei .
Timpul se coace a duminică la soare .
Niciun comentariu :
Trimiteți un comentariu