cu un gând distanța până la pământ ,
Învață-mă să mă avânt într-un zbor senin , cu surâsuri
discrete și voalate , cu eternități de farmec eteric și de
transparențe dulci și mângâietoare .
Învață-mă pe mine , ființă de lut , să zbor până la stele
și chiar mai departe , în absolut ....
Învață-mă să zbor până la stele și mai departe de ele ,
Până înspre infinit , într-un zbor nemaiîntâlnit ,
Să zbor în culorile vitezei , să sorb căile amiezii
Acolo , printre stelele fără număr ce mi se așează pe umăr.
Acolo unde nu mai știu unde sunt toți
Și nu mai știu unde-s eu , acolo , până la Dumnezeu .
Învață-mă , până la stele și dincolo de ele să zbor.....
Niciun comentariu :
Trimiteți un comentariu