unde îmi așez tăcerea . Reazăm liniștea secundelor prinsă
între gene , în brațe am bucăți de cer , de stele și viitor .
În lumea nerostitelor vorbe îmi sprijin tâmpla și liniștea
îmi urcă spre suflet ....Din palma mea dreaptă se desprind
așteptări .... Un vânt moale lunecă liniștit în noapte , e frig
și plouă încet .
Soarele , cine l-a furat ?
Niciun comentariu :
Trimiteți un comentariu