ce de streșină stă agățată . Hai , până merg eu să
închid ploaia în adânc și cu soare peste ziua ta s-arunc ,
tu mai pune de-o poveste și în pahar mai toarnă un pic
de vin , să te însoțesc pe nu știu care drum , printre
năluci de fum , printre iluzii ponosite și prin vreo două ,
trei ispite . Mai scoate o poveste din a zilelor tăceri , să-ți
mai ușurezi sufletul de poveri . Căci cine știe când o să
mai trec al casei prag și la piept să te mai strâng de
drag . Azi am venit să stau cu tine , vezi bine... timpul se
duce și dă cu piciorul clipelor năuce . Și să-mi dai iertări
sfințite să îmi rămână aducerile-aminte albe și neprihănite.
Te sărut pe frunte și pe mâna-ți caldă , dragostea de tine
nicicând să nu se piardă . La cei optzecișiunu de ani eu îți
doresc să rămâi sănătos ,tatăl meu frumos !
O pasăre albă cântă o baladă ....ciudat mai îngână acum
și vântul....tu tată acoperi cu privirea întreg pământul.
Cu chipul blând , cu vocea domoală , te înalți deasupra
tuturor cu sfială . Prezența ta caldă face în jur lumină ,
ziua devine senină și toate le faci atât de firesc....la tine
în inimă toate loc își găsesc . Atât de frumos , de natural ,
de împlinit , eu nu te văd îmbătrânit . Tu ne ții pe toți
cu grijă și cuminte în palma ta cu riduri multe , noi te
mângâiem pe tâmpla argintie și îți aducem cu drag bucurie.
Niciun comentariu :
Trimiteți un comentariu